– Interviu cu generalul de Brigada I SRI (R) Aurel I. Rogojan, autorul lucrarii Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale –
Cartea va fi lansata astazi la Zalau, la sala Porolissum a Consiliului Judetean Salaj, de la ora 16. Evenimentul se desfasoara cu sprijinul Consiliului Judetean Salaj, al Bibliotecii Judetene Salaj, Muzeului Judetean de Istorie si Arta din Zalau si Asociatiei Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere – SRI.
Reporter: Serviciile secrete au fost intotdeauna inconjurate de o aura de mister. Ati ales sa tratati acest subiect pentru a-l demitiza?
Aurel Rogojan: Am abordat acest subiect fiindca starea de securitate a natiunii este in suferinta, iar serviciile de informatii pentru securitate nationala au, intr-o asemenea imprejurare, responsabilitati exceptionale.
Serviciile de informatii pentru securitate nationala sunt autoritati publice sustinute de contribuabili si, in consecinta, ele trebuie eliberate de mituri pentru a putea fi percepute exact asa cum le este statusul constitutional.
Majoritatea serviciilor secrete din lume si-au creat o mitologie a lor, care isi are geneza tocmai in faptul ca la adapostul secretului era posibil aproape orice… Serviciile care desfasoara activitati protejate de secretul de stat nu trebuie sa abuzeze de acest credit in alb.
Dar, ceea ce este mai important, serviciile au nevoie de o permanenta sustinere din partea populatiei, fiindca ele nu sunt altceva, decat prelungirea specializata a unei functii sociale de autoaparare.
Aceasta sustinere poate fi si o atitudine exigenta fata de activitatea lor, ori de cate ori accidentele o fac publica, deoarece o activitate la vedere a serviciilor secrete nu este de trebuinta decat celor care atenteaza la Constitutie.
Daca este nevoie de o clarificare, este bine sa retinem ca atentatele la adresa securitatii sunt impotriva Constitutiei. Toate valorile si interesele de securitate sunt din categoria celor definite de Constitutie ca valori supreme.
Reporter: Cui se adreseaza aceasta carte, celor din domeniu, istoricilor, politicienilor sau si celor neinitiati ?
A.R.: Cartea este un volum compozit. Cuprinde capitole cu adresabilitate generala, dupa cum contine si sectiuni dedicate unor categorii de cunoscatori. Sunt cititori care mi-au spus ca unele parti din volum le-au citit de mai multe ori si, de fiecare data, au avut surpriza sa descopere sensuri si semnificatii noi. Deci si cititorii neavizati, au patruns in esenta mesajelor.
Rep: Una din sectiunile cartii abordeaza Actualitatea pe muchia dintre vechi si nou, respectiv Serviciile secrete romanesti dupa 1989 sau dintr-o reforma in alta. Romanul de rand a perceput activitatea serviciilor secrete dupa Revolutie mult diluata, fata de perioada precedenta. Ce credeti ca a cauzat aceasta imagine?
A.R.: Acum depinde si ce avem in vedere in perioada anterioara si in cea actuala. Misiunile care tin de ratiunea sociala a existentei serviciilor de informatii pentru securitate nationala nu difera in finalitate, ci in mijloacele de realizare a scopului.
Inainte de 1990, activitatea secreta de informatii nu era un subiect despre care sa se discute public.
Dupa 1990, subiectul a facut rating, a garantat succesul de casa a unor publicatii, a tinut la cald un anumit gen de scandaluri, unii din servicii cochetau cu vedetismul, au fost stangacii sau esecuri ale serviciilor care au facut deliciul presei.
In acelasi timp, trebuie observat ca edificarea noului sistem national de securitate a fost drastic monitorizata in contextul unei propagande negative, intens sustinuta si clar orientata in ceea ce privesc obiectivele: denigrare, compromitere, distrugere, temporizarea sine die a edificarii noilor servicii de informatii pentru securitate nationala. Procesul nu este nici in prezent incheiat. Am in vedere legislatia invechita, neadecvata, incompleta, fara un sistem de garantii ale drepturilor si libertatilor individuale si fara reglementarea statutului personalului si a supravegherii si controlului parlamentar.
Nu putem sa nu includem intre cauze un management al activitatii nu intotdeauna adecvat, mai cu seama in ceea ce priveste gestionarea informatiilor care au promovat imaginea serviciilor.
Rep: Pe fundalul unor probleme cu care se confrunta nu doar Romania, ci intreaga lume, ce rol joaca cunoasterea mecanismelor care determina functionarea serviciilor secrete?
A.R.: Cunoasterea mecanismelor care determina functionarea serviciilor secrete permite identificarea numitorului comun de securitate nationala cu toti ceilalti factori din societate, al caror angajament este necesar pentru realizarea practica a componentelor de baza ale securitatii: propasirea spirituala si materiala a poporului, intr-un spatiu de libertatate, independenta si suveranitate nationala garantat, cu teritoriul indivizibil.
Securitatea nationala este conceptul integrator al tuturor domeniilor de activitate, serviciile avand rolul de a furniza informatiile despre ceea ce poate ameninta si perturba ordinea constitutionala, starea de legalitate, de echilibru, starea de stabilitate politica, economica si sociala.
Realizarea securitatii nationale nu este un monopol departamental, ci un angajament colectiv al intregii societati, este ceea ce vrem noi toti si am legat prin referedumul de validare a Constitutiei.
Desigur, trebuie sa existe o zona a activitatii serviciilor exclusa principiului transparentei, dar, in ceea ce priveste cunoasterea rolului si misiunilor acestora si a elemenelor de conjunctie cu societatea pe care o apara, transparenta in limite rezonabile este necesara si benefica.
Rep: Traiectoria profesionala a unui salajean, aflat pe pozitia de varf a acestor servicii, Virgil Magureanu, este dezvaluita in paginile cartii. Credeti ca acesta a prevazut in anii 90 ca Romania ar putea fi reorganizata pe regiuni, atunci cand a incercat sa faca reforma in SRI?
A.R.: Daca va referiti la centrele informative zonale ale S.R.I., create in acea perioada, initial sase, apoi opt, cei care au fundamentat proiectul au anticipat, pe de o parte, o evolutie in care o seama de atributii si structuri ale Serviciului la nivelul judetelor se vor diminua si nu se vor mai justifica. Iar, pe de alta parte, tinuturile traditionale ale Romaniei, dintre care opt in cadrul actualelor frontiere, prezinta caracteristicile unor regiuni de dezvoltare cu numeroase elemente de identitate specifica, unde si activitatea de informatii putea si poate fi organizata integrat problemelor zonale: Maramures, Crisana, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova si Transilvania.
Proiectul propus a fost materializat cu unele sincope, fara a fi prea bine inteles si nici dus la bun sfarsit. Inconsecventele au fost la nivelul conducerii Serviciului, atat sub directoratul domnului Virgil Magureanu, cat si dupa, cand structurile respective au fost desfiintate.
Rep: Salajul istoric, si nu numai, este mentionat in carte prin prisma jertfelor pe altarul identitatii nationale. De ce sunt abordate tragediile de la Ip si Treznea, in contextul serviciilor secrete?
A.R.: Tragediile respective sunt abordate in contextul unor capitole reunite sub titltul
